dc.contributor.author | Oța, Silviu | |
dc.contributor.editor | Grabarczyk, Tadeusz | |
dc.contributor.editor | Pogońska-Pol, Magdalena | |
dc.date.accessioned | 2022-12-13T11:28:50Z | |
dc.date.available | 2022-12-13T11:28:50Z | |
dc.date.issued | 2022 | |
dc.identifier.citation | Oța S., Excavations from Medieval City of Caransebeș, [in:] Faces of War (Oblicza Wojny). Volume 6. City and War, ed. T. Grabarczyk, M. Pogońska-Pol, WUŁ, Lodz 2022, https://doi.org/10.18778/8331- 012-1.09 | pl_PL |
dc.identifier.isbn | 978-83-8331-012-1 | |
dc.identifier.uri | http://hdl.handle.net/11089/44621 | |
dc.description.abstract | Systematic archaeological research in the fortified medieval city of Caransebeș/
Sebeș began in 2017. The fortified medieval city, attested for the first time in historical records in
1290 during the reign of Ladislaus IV of Hungary, belonged to an area of Byzantine influence
in the 12th century, and later (most probably between 1186 and 1231–1232) fell under the
influence of the second Vlach-Bulgarian Tsardom. Around 1231–1232 the discussed region
(together with Caransebeș) became part of the Kingdom of Hungary. Both the city and the
surrounding region had a predominantly Vlach population.
For archaeological research we had at our disposal several plans of the city dated to the 17th–18th
centuries. Some time after the 1718 peace treaty signed in Požarevac (Passarowitz) between
the Ottoman Empire and the Habsburg Monarchy, the Caransebeș fortress was destroyed. Currently,
only a few fragments of the fortifications are preserved in its northern area, but further
archaeological excavations are needed to establish their precise dating and context.
In the context of tensions between the Ottoman Empire and the Habsburg Monarchy, the
border city underwent rapid transformations over short periods of time during the 17th–18th
centuries. After 1551–1552, the region and implicitly the city of Caransebeș came under the
authority of the Transylvanian princes. It was conquered by the Turks in 1658 and occupied by
the Austrians in 1688, who proceeded to rearrange the Italian-style fortifications. The works
were not completed, however, because the Ottoman Empire regained possession of the fortress
in 1696 and held it until 1718. | pl_PL |
dc.language.iso | en | pl_PL |
dc.publisher | Wydawnictwo Uniwersytetu Łódzkiego | pl_PL |
dc.relation.ispartof | Faces of War (Oblicza Wojny). Volume 6. City and War; | |
dc.relation.ispartofseries | Oblicza Wojny; | |
dc.rights | Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 Międzynarodowe | * |
dc.rights.uri | http://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/ | * |
dc.subject | fortification | pl_PL |
dc.subject | tower | pl_PL |
dc.subject | cemetery | pl_PL |
dc.subject | Romania | pl_PL |
dc.subject | Caransebeș | pl_PL |
dc.title | Excavations from Medieval City of Caransebeș | pl_PL |
dc.type | Book chapter | pl_PL |
dc.page.number | 151-174 | pl_PL |
dc.contributor.authorAffiliation | National Museum of Romanian History, Archeology Department | pl_PL |
dc.identifier.eisbn | 978-83-8331-013-8 | |
dc.references | Documente privind Istoria României, veacul 13, C. Transilvania, vol. 2: 1251–1300, București 1952. | pl_PL |
dc.references | Călători străini despre Țările Române, eds. M. Holban, M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, P. Cernovodeanu, vol. 2–3, 4, București 1970–1976. | pl_PL |
dc.references | Achim V., O formaţiune medievală de graniţă în sud-estul Banatului: Craina, [in:] Banatul în evul mediu, ed. idem, București 2000, pp. 161–176. | pl_PL |
dc.references | Achim V., Ordinul Franciscan în Țările Române în secolele XIV–XV. Aspecte teritoriale, “Revista Istorică” 1996, vol. 7, No. 5–6, pp. 391–410. | pl_PL |
dc.references | Ardeț A., Din colecția Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș. Noi descoperiri arheologice, “Tibiscum” 1993, vol. 8, pp. 339–357. | pl_PL |
dc.references | Boldea L., O familie nobilă română a Banatului Montan în Epoca principatului: Mâtnicenii de Ohaba–Mâtnic, [in:] Itinerarii istoriografice. Studii în onoarea istoricului Costin Feneșan, eds. D. Țeicu, R. Gräf, Cluj–Napoca 2011, pp. 235–269. | pl_PL |
dc.references | Bona P., Biserica medievală din Caransebeş, Caransebeș 1993. | pl_PL |
dc.references | Bona P., Gumă N., Groza L., Caransebeș. 700 de ani de atestare documentară. Contribuții monografice, Caransebeș 1990. | pl_PL |
dc.references | Dinu N., Ceramica de import, [in:] Timișoara în amurgul Evului mediu. Rezultatele cercetărilor arheologice preventive din centrul istoric, ed. F. Drașovean, Timișoara 2007, pp. 127–141. | pl_PL |
dc.references | Feneșan C., Administrație și fiscalitate în Banatul Imperial 1716–1778, Timișoara 1997. | pl_PL |
dc.references | Feneșan C., Constituirea Principatului autonom Transilvaniei, București 1997. | pl_PL |
dc.references | Feneșan C., Despre privilegiile Caransebeșului pînă la mijlocul secolului al XVI-lea, “Banatica” 1973, vol. 2, pp. 157–163. | pl_PL |
dc.references | Feneșan C., Diplomatarivm Banaticvm, vol. 1, Cluj–Napoca 2016. | pl_PL |
dc.references | Feneșan C., Franciscanii din Banatul de Munte la sfârșitul celei de-a doua jumătăți și la începutul celei de-a treia stăpâniri habsburgice (1695–1701, 1716–1738), “Banatica” 2013, vol. 23, pp. 649–679. | pl_PL |
dc.references | Feneșan C., Viața cotidiană la hotarul osmano-transilvănean în secolul al XVII-lea – câteva documente inedite, “Banatica” 1993, vol. 12, No. 2, pp. 75–88. | pl_PL |
dc.references | Ghidu A., Bălan I., Monografia orașului Caransebeș, Caransebeș 1909. | pl_PL |
dc.references | Groza L., Cetatea Caransebeș – Câteva precizări cronologice, “Banatica” 1993, vol. 12, No. 2, pp. 89–99. | pl_PL |
dc.references | Holban M., Din cronica relațiilor româno-ungare în secolele XIII–XIV, București 1981, pp. 49–89. | pl_PL |
dc.references | Iaroslavschi E., O villa rustica la Caransebeş, “Banatica” 1975, vol. 3, pp. 355–363. | pl_PL |
dc.references | Lovasz R., Conventul franciscan din Caransebeș în lumina unor documente inedite de sec. XVIII (1), “Studi de istorie ecleziastică” 2018, vol. 1, pp. 39–58. | pl_PL |
dc.references | Madgearu A., Contribuții privind datarea conflictului dintre ducele bănățean Ahtum și regele Ștefan I al Ungariei. “Banatica” 1993, vol. 12, No. 2, pp. 5–12. | pl_PL |
dc.references | Magina A., Legislație și toleranță. Statutul juridic al catolicilor din Caransebeș în prima jumtate a secolului al XVII-lea, [in:] Istoria culturii. Cultura istoriei. Omagiu profesorului Doru Radosav la 60 de ani, eds. I. Costea, O. Ghitta, V. Orga, I. Pop, Cluj–Napoca 2010, pp. 102–115. | pl_PL |
dc.references | Magina A., Reconfirmarea privilegiilor Caransebeșului în anul 1597, “Revista Arhivelor” 2009, vol. 86, No. 1, pp. 100–105. | pl_PL |
dc.references | Muntean V. V., Contribuții la istoria Banatului, Timișoara 1990. | pl_PL |
dc.references | Oța S., Brățări bizantine și post bizantine din metal și sticlă descoperite la nordul Dunării de Jos. Context, modele, cronologie (secolele XI–XII/începutul secolului al XIII-lea), “Cercetări Arheologice” 2019, vol. 26, pp. 219–242. | pl_PL |
dc.references | Oța S., Elite locale și centre de putere în Banat (sfârșitul secolului al IX-lea-începutul secolului al XI-lea), “Acta Mvsei Porolissensis” 2016, vol. 38, pp. 433–458. | pl_PL |
dc.references | Oța S., Identificarea necropolelor și bisericilor medievale și moderne din orașul Caransebeș (secolele XI–XVIII), Sibiu, Forthcoming. | pl_PL |
dc.references | Oţa S., Necropolele din orizontul sud-dunărean–2 de pe teritoriul Banatului (sfârşitul sec. al XI-lea sec. al XIII-lea), [in:] Relaţii interetnice în Transilvania (secolele VI–XIII), eds. K. Z. Pinter, I. M Țiplic, M. E. Țiplic, Sibiu 2005, pp. 171–215. | pl_PL |
dc.references | Oța S., O stradă din Caransebeșul medieval (secolele XVI–XVII). Primele cercetări arheologice, [in:] Miscellanea Historica et Archaeologica in honorem Professoris Ionel Cândea septuagenarii, ed. Costin Croitoru, București–Brăila 2019, pp. 277–292. | pl_PL |
dc.references | Oţa S., Particularități funerare în zona graniței sudice a regatului Ungariei în epoca bizantină (secolele XI–XIII). Studiu de caz: sudul Banatului și Vojvodina, [in:] Arheologia mileniului I p. Chr, IV. Nomazi și autohtoni în mileniul I p. Chr., ed. B. Ciupercă, Ploiești 2015, pp. 525–553. | pl_PL |
dc.references | Oța S., Piese de orfevrărie de tradiţie bizantină în spaţiul nord-dunărean (secolul al XI-lea – începutul secolului al XIII-lea), [in:] Între stepă şi Imperiu. Studii în onoarea lui Radu Harhoiu, eds. A. Măgureanu, E. Gáll, Bucureşti, 2010, pp. 401–433. | pl_PL |
dc.references | Oța S., Rings Decorated with Anthropomorphic Representations (11th–12th centuries), [in:] Representations, signs and symbols. Proceedings of the Symposium on Religion and magic, eds.: N. C. Rişcuţa, I. V., Ferencz, O. T. Bărbat, Cluj–Napoca 2015, pp. 345–356. | pl_PL |
dc.references | Oţa S., The Mortuary Archaeology of the Medieval Banat (10th–14th Centuries), [in:] East Central and Eastern Europe in the Middle Ages, vol. 26, Leiden–Boston 2014. | pl_PL |
dc.references | Oța S., Ardeț A., Câteva observații privind necropola de la Caransebeș–Centru, faza timpurie (secolele XI–XII), “Cercetări Arheologice” 2018, vol. 25, pp. 205–214. | pl_PL |
dc.references | Oța S., Ardeț A., Negrei D., Archaeological research in the city of Caransebeș (2017 campaign). Preliminary observations, [in:] Volume of the Internacional Conference Politics and Society in the Central and South-Eastern Europe (13th–16th Centuries), (Timișoara, România, 25th–27th, October 2017), ed. Z. Iusztin, Cluj-Napoca 2019, pp. 11–31. | pl_PL |
dc.references | Oța S., Ardeț A., Negrei D., Caransebeș, jud. Caraș–Severin, [in:] Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2017, A LII-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice, Cluj–Napoca, 15–17 noiembrie, eds. Fl. Matei-Popescu, I. C. Opriș, O. Țentea, București 2018, pp. 23–24. | pl_PL |
dc.references | Oța S., Ardeț A., Negrei D., Caransebeș, jud. Caraș–Severin, [in:] Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2018, A LIII-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice, Sibiu, 13–15 septembrie, eds. I. C. Opriș, O. Țentea, București 2019, pp. 34–35. | pl_PL |
dc.references | Oța S., Ardeț A., Negrei D., Caransebeș, jud. Caraș–Severin, [in:] Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2018, A LIV-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice, Buzău, 25–27 noiembrie 2020, eds. I. Cândea, V. Cotiugă, F. Drașovean, I. C. Opriș, M. Țiplic, București 2020, p. 69. | pl_PL |
dc.references | Oța S., Ardeț A., Negrei D., Cercetări arheologice în orașul medieval fortificat Caransebeș, campaniile 2017–2019 (observații preliminare), “Tibiscvm” 2019, vol. 9, pp. 131–143. | pl_PL |
dc.references | Oța S., Ardeț A., Negrei D., Medieval cemeteries from the territory of the present-day city of Caransebeș, [in:] Zbornik Instituta za Arheologiju Serta Instituti Archaeologici Knjiga/ vol. 14, Life and Death in Medieval and Early Modern Times, Proceedings of the 5th International Scientific Conference of Mediaeval Archaeology of the Institute of Archaeology Zagreb, 6th and 7th June 2018, eds. S. K. Tajana, S. Ivančan, J. Belaj, T. Tkalčec, Zagreb 2020, pp. 153–166. | pl_PL |
dc.references | Pascu, Șt., Voievodatul Transilvaniei, vol. 4, Cluj–Napoca 1989. | pl_PL |
dc.references | Pesty Fr., A Szörényi bánság és Szörény vármegye története, vol. 2, Budapest 1878. | pl_PL |
dc.references | Pop I. A., Românii şi maghiarii în secolele IX–XIV. Geneza statului medieval în Transilvania, Bibliotheca Rerum Transsilvaniae, vol. 10, Cluj–Napoca 1996. | pl_PL |
dc.references | Popa R., Caransebeș și districtul său românesc în secolele X–XIV, “SCIV(A)” 1989, vol. 40, No. 4, pp. 353–370. | pl_PL |
dc.references | Sebestyen G., Unele cetăți ale Banatului și desenele lui L. F. Marsigli, “Revista Muzeelor și Monumentelor. Monumente Istorice și de Artă” 1984, vol. 15, No. 1, pp. 41–49. | pl_PL |
dc.references | Țeicu D., Geografia ecleziastică a Banatului medieval, Cluj–Napoca 2007. | pl_PL |
dc.references | Țigău D. L., Banii de Caransebeș și Lugoj. Considerații asupra atribuțiilor și competențelor acestora (I), “Studii și Materiale de Istorie Medievală” 1998, vol. 16, pp. 225–241. | pl_PL |
dc.references | Țigău D. L., Banii de Caransebeș și Lugoj. Considerații asupra atribuțiilor și competențelor acestora (II), “Studii și Materiale de Istorie Medievală” 1999, vol. 17, pp. 237–251. | pl_PL |
dc.references | Țigău D. L., Familia nobililor Peica de Caransebeș în secolele XVI–XVII, “Banatica” 2005, vol. 17, pp. 323–353. | pl_PL |
dc.contributor.authorEmail | silviuota@yahoo.com | pl_PL |
dc.identifier.doi | 10.18778/8331- 012-1.09 | |
dc.relation.volume | 6 | pl_PL |