Pokaż uproszczony rekord

dc.contributor.authorOța, Silviu
dc.contributor.editorGrabarczyk, Tadeusz
dc.contributor.editorPogońska-Pol, Magdalena
dc.date.accessioned2022-12-13T11:28:50Z
dc.date.available2022-12-13T11:28:50Z
dc.date.issued2022
dc.identifier.citationOța S., Excavations from Medieval City of Caransebeș, [in:] Faces of War (Oblicza Wojny). Volume 6. City and War, ed. T. Grabarczyk, M. Pogońska-Pol, WUŁ, Lodz 2022, https://doi.org/10.18778/8331- 012-1.09pl_PL
dc.identifier.isbn978-83-8331-012-1
dc.identifier.urihttp://hdl.handle.net/11089/44621
dc.description.abstractSystematic archaeological research in the fortified medieval city of Caransebeș/ Sebeș began in 2017. The fortified medieval city, attested for the first time in historical records in 1290 during the reign of Ladislaus IV of Hungary, belonged to an area of Byzantine influence in the 12th century, and later (most probably between 1186 and 1231–1232) fell under the influence of the second Vlach-Bulgarian Tsardom. Around 1231–1232 the discussed region (together with Caransebeș) became part of the Kingdom of Hungary. Both the city and the surrounding region had a predominantly Vlach population. For archaeological research we had at our disposal several plans of the city dated to the 17th–18th centuries. Some time after the 1718 peace treaty signed in Požarevac (Passarowitz) between the Ottoman Empire and the Habsburg Monarchy, the Caransebeș fortress was destroyed. Currently, only a few fragments of the fortifications are preserved in its northern area, but further archaeological excavations are needed to establish their precise dating and context. In the context of tensions between the Ottoman Empire and the Habsburg Monarchy, the border city underwent rapid transformations over short periods of time during the 17th–18th centuries. After 1551–1552, the region and implicitly the city of Caransebeș came under the authority of the Transylvanian princes. It was conquered by the Turks in 1658 and occupied by the Austrians in 1688, who proceeded to rearrange the Italian-style fortifications. The works were not completed, however, because the Ottoman Empire regained possession of the fortress in 1696 and held it until 1718.pl_PL
dc.language.isoenpl_PL
dc.publisherWydawnictwo Uniwersytetu Łódzkiegopl_PL
dc.relation.ispartofFaces of War (Oblicza Wojny). Volume 6. City and War;
dc.relation.ispartofseriesOblicza Wojny;
dc.rightsAttribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 Międzynarodowe*
dc.rights.urihttp://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/*
dc.subjectfortificationpl_PL
dc.subjecttowerpl_PL
dc.subjectcemeterypl_PL
dc.subjectRomaniapl_PL
dc.subjectCaransebeșpl_PL
dc.titleExcavations from Medieval City of Caransebeșpl_PL
dc.typeBook chapterpl_PL
dc.page.number151-174pl_PL
dc.contributor.authorAffiliationNational Museum of Romanian History, Archeology Departmentpl_PL
dc.identifier.eisbn978-83-8331-013-8
dc.referencesDocumente privind Istoria României, veacul 13, C. Transilvania, vol. 2: 1251–1300, București 1952.pl_PL
dc.referencesCălători străini despre Țările Române, eds. M. Holban, M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, P. Cernovodeanu, vol. 2–3, 4, București 1970–1976.pl_PL
dc.referencesAchim V., O formaţiune medievală de graniţă în sud-estul Banatului: Craina, [in:] Banatul în evul mediu, ed. idem, București 2000, pp. 161–176.pl_PL
dc.referencesAchim V., Ordinul Franciscan în Țările Române în secolele XIV–XV. Aspecte teritoriale, “Revista Istorică” 1996, vol. 7, No. 5–6, pp. 391–410.pl_PL
dc.referencesArdeț A., Din colecția Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș. Noi descoperiri arheologice, “Tibiscum” 1993, vol. 8, pp. 339–357.pl_PL
dc.referencesBoldea L., O familie nobilă română a Banatului Montan în Epoca principatului: Mâtnicenii de Ohaba–Mâtnic, [in:] Itinerarii istoriografice. Studii în onoarea istoricului Costin Feneșan, eds. D. Țeicu, R. Gräf, Cluj–Napoca 2011, pp. 235–269.pl_PL
dc.referencesBona P., Biserica medievală din Caransebeş, Caransebeș 1993.pl_PL
dc.referencesBona P., Gumă N., Groza L., Caransebeș. 700 de ani de atestare documentară. Contribuții monografice, Caransebeș 1990.pl_PL
dc.referencesDinu N., Ceramica de import, [in:] Timișoara în amurgul Evului mediu. Rezultatele cercetărilor arheologice preventive din centrul istoric, ed. F. Drașovean, Timișoara 2007, pp. 127–141.pl_PL
dc.referencesFeneșan C., Administrație și fiscalitate în Banatul Imperial 1716–1778, Timișoara 1997.pl_PL
dc.referencesFeneșan C., Constituirea Principatului autonom Transilvaniei, București 1997.pl_PL
dc.referencesFeneșan C., Despre privilegiile Caransebeșului pînă la mijlocul secolului al XVI-lea, “Banatica” 1973, vol. 2, pp. 157–163.pl_PL
dc.referencesFeneșan C., Diplomatarivm Banaticvm, vol. 1, Cluj–Napoca 2016.pl_PL
dc.referencesFeneșan C., Franciscanii din Banatul de Munte la sfârșitul celei de-a doua jumătăți și la începutul celei de-a treia stăpâniri habsburgice (1695–1701, 1716–1738), “Banatica” 2013, vol. 23, pp. 649–679.pl_PL
dc.referencesFeneșan C., Viața cotidiană la hotarul osmano-transilvănean în secolul al XVII-lea – câteva documente inedite, “Banatica” 1993, vol. 12, No. 2, pp. 75–88.pl_PL
dc.referencesGhidu A., Bălan I., Monografia orașului Caransebeș, Caransebeș 1909.pl_PL
dc.referencesGroza L., Cetatea Caransebeș – Câteva precizări cronologice, “Banatica” 1993, vol. 12, No. 2, pp. 89–99.pl_PL
dc.referencesHolban M., Din cronica relațiilor româno-ungare în secolele XIII–XIV, București 1981, pp. 49–89.pl_PL
dc.referencesIaroslavschi E., O villa rustica la Caransebeş, “Banatica” 1975, vol. 3, pp. 355–363.pl_PL
dc.referencesLovasz R., Conventul franciscan din Caransebeș în lumina unor documente inedite de sec. XVIII (1), “Studi de istorie ecleziastică” 2018, vol. 1, pp. 39–58.pl_PL
dc.referencesMadgearu A., Contribuții privind datarea conflictului dintre ducele bănățean Ahtum și regele Ștefan I al Ungariei. “Banatica” 1993, vol. 12, No. 2, pp. 5–12.pl_PL
dc.referencesMagina A., Legislație și toleranță. Statutul juridic al catolicilor din Caransebeș în prima jumtate a secolului al XVII-lea, [in:] Istoria culturii. Cultura istoriei. Omagiu profesorului Doru Radosav la 60 de ani, eds. I. Costea, O. Ghitta, V. Orga, I. Pop, Cluj–Napoca 2010, pp. 102–115.pl_PL
dc.referencesMagina A., Reconfirmarea privilegiilor Caransebeșului în anul 1597, “Revista Arhivelor” 2009, vol. 86, No. 1, pp. 100–105.pl_PL
dc.referencesMuntean V. V., Contribuții la istoria Banatului, Timișoara 1990.pl_PL
dc.referencesOța S., Brățări bizantine și post bizantine din metal și sticlă descoperite la nordul Dunării de Jos. Context, modele, cronologie (secolele XI–XII/începutul secolului al XIII-lea), “Cercetări Arheologice” 2019, vol. 26, pp. 219–242.pl_PL
dc.referencesOța S., Elite locale și centre de putere în Banat (sfârșitul secolului al IX-lea-începutul secolului al XI-lea), “Acta Mvsei Porolissensis” 2016, vol. 38, pp. 433–458.pl_PL
dc.referencesOța S., Identificarea necropolelor și bisericilor medievale și moderne din orașul Caransebeș (secolele XI–XVIII), Sibiu, Forthcoming.pl_PL
dc.referencesOţa S., Necropolele din orizontul sud-dunărean–2 de pe teritoriul Banatului (sfârşitul sec. al XI-lea sec. al XIII-lea), [in:] Relaţii interetnice în Transilvania (secolele VI–XIII), eds. K. Z. Pinter, I. M Țiplic, M. E. Țiplic, Sibiu 2005, pp. 171–215.pl_PL
dc.referencesOța S., O stradă din Caransebeșul medieval (secolele XVI–XVII). Primele cercetări arheologice, [in:] Miscellanea Historica et Archaeologica in honorem Professoris Ionel Cândea septuagenarii, ed. Costin Croitoru, București–Brăila 2019, pp. 277–292.pl_PL
dc.referencesOţa S., Particularități funerare în zona graniței sudice a regatului Ungariei în epoca bizantină (secolele XI–XIII). Studiu de caz: sudul Banatului și Vojvodina, [in:] Arheologia mileniului I p. Chr, IV. Nomazi și autohtoni în mileniul I p. Chr., ed. B. Ciupercă, Ploiești 2015, pp. 525–553.pl_PL
dc.referencesOța S., Piese de orfevrărie de tradiţie bizantină în spaţiul nord-dunărean (secolul al XI-lea – începutul secolului al XIII-lea), [in:] Între stepă şi Imperiu. Studii în onoarea lui Radu Harhoiu, eds. A. Măgureanu, E. Gáll, Bucureşti, 2010, pp. 401–433.pl_PL
dc.referencesOța S., Rings Decorated with Anthropomorphic Representations (11th–12th centuries), [in:] Representations, signs and symbols. Proceedings of the Symposium on Religion and magic, eds.: N. C. Rişcuţa, I. V., Ferencz, O. T. Bărbat, Cluj–Napoca 2015, pp. 345–356.pl_PL
dc.referencesOţa S., The Mortuary Archaeology of the Medieval Banat (10th–14th Centuries), [in:] East Central and Eastern Europe in the Middle Ages, vol. 26, Leiden–Boston 2014.pl_PL
dc.referencesOța S., Ardeț A., Câteva observații privind necropola de la Caransebeș–Centru, faza timpurie (secolele XI–XII), “Cercetări Arheologice” 2018, vol. 25, pp. 205–214.pl_PL
dc.referencesOța S., Ardeț A., Negrei D., Archaeological research in the city of Caransebeș (2017 campaign). Preliminary observations, [in:] Volume of the Internacional Conference Politics and Society in the Central and South-Eastern Europe (13th–16th Centuries), (Timișoara, România, 25th–27th, October 2017), ed. Z. Iusztin, Cluj-Napoca 2019, pp. 11–31.pl_PL
dc.referencesOța S., Ardeț A., Negrei D., Caransebeș, jud. Caraș–Severin, [in:] Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2017, A LII-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice, Cluj–Napoca, 15–17 noiembrie, eds. Fl. Matei-Popescu, I. C. Opriș, O. Țentea, București 2018, pp. 23–24.pl_PL
dc.referencesOța S., Ardeț A., Negrei D., Caransebeș, jud. Caraș–Severin, [in:] Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2018, A LIII-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice, Sibiu, 13–15 septembrie, eds. I. C. Opriș, O. Țentea, București 2019, pp. 34–35.pl_PL
dc.referencesOța S., Ardeț A., Negrei D., Caransebeș, jud. Caraș–Severin, [in:] Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2018, A LIV-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice, Buzău, 25–27 noiembrie 2020, eds. I. Cândea, V. Cotiugă, F. Drașovean, I. C. Opriș, M. Țiplic, București 2020, p. 69.pl_PL
dc.referencesOța S., Ardeț A., Negrei D., Cercetări arheologice în orașul medieval fortificat Caransebeș, campaniile 2017–2019 (observații preliminare), “Tibiscvm” 2019, vol. 9, pp. 131–143.pl_PL
dc.referencesOța S., Ardeț A., Negrei D., Medieval cemeteries from the territory of the present-day city of Caransebeș, [in:] Zbornik Instituta za Arheologiju Serta Instituti Archaeologici Knjiga/ vol. 14, Life and Death in Medieval and Early Modern Times, Proceedings of the 5th International Scientific Conference of Mediaeval Archaeology of the Institute of Archaeology Zagreb, 6th and 7th June 2018, eds. S. K. Tajana, S. Ivančan, J. Belaj, T. Tkalčec, Zagreb 2020, pp. 153–166.pl_PL
dc.referencesPascu, Șt., Voievodatul Transilvaniei, vol. 4, Cluj–Napoca 1989.pl_PL
dc.referencesPesty Fr., A Szörényi bánság és Szörény vármegye története, vol. 2, Budapest 1878.pl_PL
dc.referencesPop I. A., Românii şi maghiarii în secolele IX–XIV. Geneza statului medieval în Transilvania, Bibliotheca Rerum Transsilvaniae, vol. 10, Cluj–Napoca 1996.pl_PL
dc.referencesPopa R., Caransebeș și districtul său românesc în secolele X–XIV, “SCIV(A)” 1989, vol. 40, No. 4, pp. 353–370.pl_PL
dc.referencesSebestyen G., Unele cetăți ale Banatului și desenele lui L. F. Marsigli, “Revista Muzeelor și Monumentelor. Monumente Istorice și de Artă” 1984, vol. 15, No. 1, pp. 41–49.pl_PL
dc.referencesȚeicu D., Geografia ecleziastică a Banatului medieval, Cluj–Napoca 2007.pl_PL
dc.referencesȚigău D. L., Banii de Caransebeș și Lugoj. Considerații asupra atribuțiilor și competențelor acestora (I), “Studii și Materiale de Istorie Medievală” 1998, vol. 16, pp. 225–241.pl_PL
dc.referencesȚigău D. L., Banii de Caransebeș și Lugoj. Considerații asupra atribuțiilor și competențelor acestora (II), “Studii și Materiale de Istorie Medievală” 1999, vol. 17, pp. 237–251.pl_PL
dc.referencesȚigău D. L., Familia nobililor Peica de Caransebeș în secolele XVI–XVII, “Banatica” 2005, vol. 17, pp. 323–353.pl_PL
dc.contributor.authorEmailsilviuota@yahoo.compl_PL
dc.identifier.doi10.18778/8331- 012-1.09
dc.relation.volume6pl_PL


Pliki tej pozycji

Thumbnail
Thumbnail
Thumbnail

Pozycja umieszczona jest w następujących kolekcjach

Pokaż uproszczony rekord

Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 Międzynarodowe
Poza zaznaczonymi wyjątkami, licencja tej pozycji opisana jest jako Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 Międzynarodowe